Pastele a fost sarbatorit prima data in jurul anului 1400 inainte deHristos. In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamantulfacut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin FiulSau, Iisus Mesia. La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat,inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoareaPastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu. ELa vrut ca toti crestinii sa isi aminteasca de pretul care a fost platitpentru rascumpararea noastra din sclavia pacatului.

In epoca noastra, cei mai multi dintre crestinii ortodoxi se spovedescsi se impartasesc in ziua de Pasti. Evreii comemorau si comemoreaza, dePasti, iesirea din robia egipteana si Traversarea Marii Rosii. Pasteleevreilor din anul 33 a coincis cu patimile, moartea si invierea luiHristos. Din acest motiv, ziua invierii – trecea firii umane de lamoarte la viata, din robia pacatului in robia harului – s-a numit increstinism Paste.

Sarbatoarea Pastelui marcheaza in cadrul anului liturghic doua mariperioade: una de zece saptamani inainte de data Pastelui (perioadatriodului) in care crestinul se pregateste in vedere praznicului Invieriisi alta de opt saptamani in care cultul divin si etosul bisericii suntmarcate de bucuria Invierii. Timp de 40 de zile dupa Invierea Sa dinmorti, Hristos s-a aratat de mai multe ori ucenicilor si a petrecut cu eipregatindu-i si invatandu-i pentru misiunea la care eru chemati. In a 40-azi dupa Inviere, Iisus s-a inaltat la ceruri de pe Muntele Maslinilorin prezenta si spre uimirea ucenicilor sai. Crestinul serbeaza acesteveniment in joia din saptamana a sasea dupa Pasti.

Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este SaptamanaMare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminicapascala. In duminica Floriilor se sarbatoreste intrarea lui Hristosin Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor luiIisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile. In ziuade joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai batedoar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilorMantuitorului.

Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi depost. Sarbatoarea Pastelui incepe in dupa amiaza zilei de sambata. Setermina postul de 40 de zile si clopotele incep sa bata din nou. Cel maiimportant moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Sespunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa”noua” va avea noroc toata viata.

Dupa cum se noteaza in “Liturgica generala”, numirea de Pasti afost aplicata de primii crestini comemorarii anuale a Cinei celeide Taina. Ea consta dintr-o masa rituala, care imita Cina la care auparticipat apostolii si Hristos, si era insotita de serviciul SfinteiImpartasanii. La primii crestini, recrutati dintre evrei, aceastacelebrare a Cinei se substituia vechii mese pascale evreiesti din searazilei de 14 Nisan, masa care, la inceput, purta, doar ea, denumirea dePasti in sensul propriu al cuvintului.
Mai tarziu, in primele trei-patru veacuri se vor praznui Pastile Crucii,(comemorarea Patimilor lui Hristos) si Pastile Invierii (sarbatorireaInvierii Domnului). Pentru ca agapele crestine intrerupeau postul ce setinea inainte de sarbatorirea Invierii (astazi Postul Mare) comemorareaCinei de Taina prin mesele rituale din seara zilei de 13 Nisan a fosttreptat-treptat inlaturata. Cina domneasca se praznuieste astazi inJoia Mare din Saptamana Patimilor, dar diferit de modul in care o serbauprimii crestini.

Sinodul de la Niceea a stabilit ca data Pastilor din fiecare an va ficalculata din vreme de catre Patriarhia din Alexandria (unde stiintaastronomiei era in floare), iar aceasta o va comunica, la timp, sicelorlalte biserici crestine.

Data Pastilor crestine depinde de doua fenomene naturale (astronomice),dintre care unul cu data fixa, legat de miscarea aparenta a soareluipe bolta cereasca (echinoctiul de primavara, care cade totdeauna la 21martie), iar altul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie alunii in jurul pamantului (luna plina de dupa echinoctiul de primavara,numita si luna plina pascala). Aceasta din urma face ca data Pastilorsa varieze in fiecare an, caci luna plina pascala apare pe cer in uniiani mai aproape de echinoctiu, in altii mai departe de el.

Data Pastilor poate varia intr-un interval de 35 de zile, intre 22 martiesi 25 aprilie. Din pricina echinoctiului de primavara, care nu era fixatpretutindeni la aceeasi data, si din pricina imperfectiunilor fatalelegate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici dupaSinodul din Niceea n-au incetat deosebirile intre diferitele regiuniale lumii crestine, in ceea ce priveste data serbarii Pastilor.

Crestinatatea ortodoxa s-a impartit, incepand cu anul 1924, in doua,in ceea ce priveste data sarbatoririi Pastilor: bisericile ramase lacalendarul neindreptat (numite si stiliste sau de stil vechi) au continuatsa serbeze Pastile dupa Pascalia veche, gresita, a calendarului iulian, pecand Bisericile care au adoptat calendarul indreptat au sarbatorit cativaani (intre 1924-1927) Pastile pe stilul nou (in general la aceleasi datecu apusenii). Ca sa se inlature insa dezacordul acesta suparator dintrediferitele biserici ortodoxe si pentru a se stabili unanimitate in toataortodoxia – cel putin in ceea ce priveste data celei mai mari sarbatoricrestine – bisericile care au adoptat calendarul indreptat au stabilit(incepand cu anul 1927), prin consens general, ca Pastile sa fie praznuitin toata crestinatatea ortodoxa dupa Pascalia stilului vechi, adica odatacu Bisericile ramase la calendarul neindreptat. Aceasta hotarare a fostintarita si de Consfatuirea interortodoxa de la Moscova din iulie 1948.

Inscriptionarea oualelor in Bucovina
Febra pregatirilor Sarbatorii de Pasti incepe in Bucovina in timpulPostului Mare, iar una dintre cele mai vestite preocupari ale localniciloreste incondeiatul oualelor (ichistritul oualelor, cum se spune in zona),un obicei prezent si in alte zone ale tarii, dar nicaieri adus la nivelde arta, cum se intampla aici. Mai ales in partea muntoasa a regiunii(Brodina, Izvoarele Sucevei, Moldovita, Sucevita, etc.) acest obiceieste bine reprezentat. La Pasti, pe mesele localnicilor pot fi vazuteadevarate opere de arta.

Inscriptionarea unui astfel de ou este un lucru foarte migalos, carecere multa rabdare, pricepere si un deosebit gust. Tehnica utilizata esteveche, iar pentru realizarea ei sunt necesare ceara de albine si foartemulte culori vii, care in final vor alcatui o cromatica deosebita. Cainstrument de lucru este utilizat un bat de dimensiunile unui creion,la capatul caruia este fixat cu ata un fir de par din coada de cal sicare va sluji drept penita. Cu ajutorul acestuia, motivele geometrice sauflorale sunt desenate in straturi succesive, in functie de culori. Fiecaredintre acestea vor fi pe rand protejate cu ceara de albine pentru castratul anterior sa nu se deterioreze.

ROMANTÍSM s.n. Miscare artistică si literară apărută la începutul sec. XIX ca o reactie împotriva clasicismului si regulilor lui formale, care a preluat traditiile nationale si populare, promovând cultul naturii, lirismul, fantezia si libertatea de expresie.

In zilele noastre romantismul ia multe forme, dar cu aceleasi rezultate: mult sex. Este una din putinele dovezi ca si barbatii manipuleaza femeile. Unii cred ca o reusesc destul de bine….destul de foarte bine. Nu mai conteaza, oricum si ele si-o doresc.

In orice caz, ideea de romantism este pe jumatate placuta, pe jumatate stupida. Pentru ca prea putini fac asta dintr-un spirit fantezist si boem. E o mare pacaleala, de care majoritatea femeilor au nevoie. Eh, femeile au nevoie de multe pacaleli.

Libertate in expresie. Ha! In majoritatea cazurilor, sunt o serie de stereotipii stupide, cum ar fi de exemplu, trandafirii rosii. Prea putine idei originale, si acestea sunt oricum cam neromantice. Chiar si asa, ea reactioneaza frumos, el reactioneaza frumos la reactiile ei, iar amandoi reactioneaza ca o reactie fara produsi de reactie. Clar! Clar? Pai da, ca asa dintr-un zambet in altul si dintr-o atingere la alta, se iriga mai bine genitalele, ceea ce stim ca e bine ca macar functioneaza la parametri optimi sistemul cardio-vascular. Ceea ce din nou e bine pentru ca dupa ce vor face acea partida de amor pentru care el a consumat atatea resurse (camasa noua: 200 ron, trandafiri: 50 ron, plata la restaurant: 100 ron, sampania: 150 ron (cam ieftina, nu?), ea tipand in momentul orgasmului: nepretuit. Pentru toate celelalte exista MasterCard) vor fi amandoi mai fericiti. Daca nu se intampla nimic e cam nasol, inseamna ca a fost o investitie proasta. Deja este o investitie. Cred ca sunt un pic prea dura cu ideea de romantism. Omul se chinuie, mai! Adica oricum vrea sex, dar macar uite – incearca sa faca si el ceva dragut. Trebuie sa apreciem straduirea asta…

Da, dar este stupid sa zici ca esti romantic fara scop. Macar sa recunosti, nu? Pe mine, de altfel, cuvantul “romantic” ma trimite instantaneu cu gandul la sex. Oi fi eu obsedata, nu exclud nici asta. Chiar vorbeam cu o prietena zilele trecute ca ar trebui sa existe un cod in cadrul cuplului: trandafir rosu inseamna ca e horny, lenjerie sexy inseamna sex salbatic, cina romantica inseamna ca vrea un oral facut cum trebuie etc. Ar fi ideal. In felul asta nu ar mai exista interpretari gresite.

Am cam lungit-o (cu postarea asta). Hai ca va las in pace. Concluzia e ca pe mine nu ma stimuleaza.

“Primul ghiocel

Prima Iubire

Prima intalnire

Primul…sarut…”

…si pe firul lui subtire, mult noroc si fericire…

Apocalipsa financiară car e pare să fi lovit întreaga planetă se face deja simţită şi în România. După falimentul băncilor americ ane de prestigiu şi după ce Europa se confruntă cu o situaţie financiară fără precedent, statul fiind nevoit să intervină din ce în ce mai des pe piaţa liberă, efectele actualei crize au ajuns şi la Bucureşti. Bursa s-a închis, leul s-a depreciat la valori record, piaţa imobiliară s-a prăbuşit. Peste toate acestea, politicienii şi sindicaliştii se luptă pe promisiuni electorale şi pe salarii record care ar putea arunca în aer bugetul României.

Având în vedere această situaţie, prezentăm în continuare vectorii principali care influenţează actuala criză financiară din România, prec

um şi o serie de sfaturi utile pentru populaţie în această perioadă de incertitudine:

Unde se resimte criza financiară

- Bursa – Miercuri, tranza

cţiile au fost suspendate la BVB şi la Bursa de Mărfuri din Sibiu. Măsura a fost un ade protecţie, deoarece atunci când căderea depăşeşte 15% situaţia pe bursă poate deveni imprevizibilă. Faptul că bursa s-a închis, nu e neapărat un motiv de panică pentru populaţie. Companiile listate la bursă nu pot da peste cap în acest moment economia românească.

- Băncile – O parte dintre ele au acţiuni cotate la bursă, dar chiar unele dintre acestea au scăzut, băncile de la noi nu depind de acest lucru. Singura vulnerabilitate în acest sector poate nfi dată de apariţia unui sentiment de panică în râ

ndul populaţiei, ceea ce ar putea duce la retrageri masive. Deocamdată, acest lucru nu s-a întâmplat.

- Cursul de schimb – Deprecierea leului va atrage după sine scumpirea creditelor în valută, ceea ce va afecta o mare parte a populaţiei. De asemenea, o depreciere puternică a leului ar putea provoca scumpiri în lanţ şi crize pe pieţele convergente.

- Piaţa imobiliară – În c

riză de ceva vreme din cauza blocajului apărut pe piaţă, zona imobiliară ar putea fi puternic afectată de o depreciere masivă a leului.

- Politica BNR – Deocamdată, Banca naţională a intervenit decisiv de fiecare dată când situaţia părea scăpată de sub control, dând senzaţia de siguranţă.

- Acţiunile politice -

Apropierea campaniei electorale, poate adânci inflaţia în România, prin promisiunile hazardate ale politicienilor şi prin reacţia în lanţ a sindicatelor.

Sfaturi pentru popul

aţie

- Statul român garantează depozitele de până la 20.000 de Euro. Pentru sumele mai mari, situaţia pare momentan stabilă, dar riscul este ceva mai mare.

- Nu este o perioadă pr

opice pentru a investi la bursă. Fluctuaţiile mari pot transforma peste noapte investiţia în pierdere.

- Nu este recomndat să

faceţi tranzacţii imobiliare. Instabilitatea pieţei nu oferă o siguranţă pentru acest tip de investiţie.

- Creditele: cele mai dezavantajoase par a fi cele în euro şi dolari, din cauza deprecierii leului. Dacă nu există o nevoie urgentă, nu este recomandat în această perioadă să apelaţi la avantajele unui credit, din cauza fluctuaţiilor de curs. Ch

iar şi unele bănci încearcă limitarea creditării, pentru a atrage mai multe lichidităţi.

- Populaţia trebuie să fie pregătită pentru un posibil val de scumpiri. În toate statele Occidentale, cuvântul de ordine este “strângerea curelei”. Investiţiile extravagante nu-şi au locul acum.

Cuprinşi de euforie, jucătorii Clujului regretă că nu le-au mai dat cîteva goluri italienilor

CFR-ului îi pare rău că n-a bătut-o mai rău pe Roma! “Le mai puteam da două-trei!”, crede Eugen Trică, pasator la prima reuşită a lui Culio. Cum au izbutit să învingă pe Olimpico? “Am stat mai bine ca ei pe teren, am arătat că sîntem o echipă matură, revenind de la 0-1. Doar marile echipe pot face asta!”, a zis Gabi Mureşan, închizătorul care l-a anihilat aseară pe fostul “galactic” Julio Baptista.

Căpitanul Cadu, unul dintre eroii debutului ardelenilor în Liga Campionilor, a fost cel mai rezervat: “Să nu vorbim acum de calificare, pînă la urmă tot trei puncte sînt, chiar dacă le-am cucerit împotriva Romei. Adevărul e că ne-am speriat un pic cînd a intrat Totti, dar am observat că accidentarea l-a mai scos din ritm”.

Un alt portughez, Tony, crede că victoria din Ligă a demonstrat justeţea triumfului din campionat: “Am arătat că nu întîmplător am devenit campionii României! Sînt mort de oboseală după efortul fantastic pe care l-am făcut, dar mintea-mi zboară doar la calificare. Şansele noastre au crescut!”.

“La 0-1 ne gîndeam să nu ne facem de ruşine, dar ne-am revenit şi am reuşit un rezultat mare!”
TONY, fundaş dreapta CFR Cluj

“După golul lor am pornit motoarele şi am făcut spectacol!”
EUGEN TRICĂ, mijlocaş CFR Cluj

Prietenii şi fanii îi pot aduce un ultim omagiu lui Ştefan Iordache, pâna la 13.00, la TNBTrupul actorului Ştefan Iordache a fost depus marţi dimineaţa în foaierul Teatrului Naţional Bucureşti. Rămăşiteţe pământeşti au fost aduse în ţară cu o aeronavă a companiei Tarom. În memoria artistului, intrarea principalã a Naţionalului bucureştean a fost încadrată de o cortină neagră. Trupul neînsufleţit al actorului va rămâne la TNB până la ora 13.00. Înmormântarea va avea loc mâine, în satul Gruiu, unde Ştefan Iordache avea o casă de vacanţă. Actorul a murit duminicã dimineaţa, la un spital din Viena.

Actorul Ştefan Iordache a încetat din viaţă duminică, la vârsta de 67 de ani, la un spital din Viena, unde a fost transferat vineri după ce anterior fusese internat la Spitalul Elias din Bucureşti pentru investigaţii medicale El a solicitat conducerii spitalului confidenţialitate asupra stării de sănătate în care se afla. Actorul a decedat în urma unui stop cardio-respirator survenit pe fondul leucemiei de care maestrul suferea.

Ştefan Iordache s-a născut la Calafat, pe 3 februarie 1941. Întreaga sa viaţă a dedicat-o carierei actoriceşti. Gloria a cunoscut-o pe scena Teatrului Nottara. De-a lungul carierei a interpretat roluri precum Hamlet, Regele din „Viziuni flamande”, Raskolnikov din „Crimă şi pedeapsă”, Maestrul din „Maestrul şi Margareta”, Richard de Gloucester din „Richard al III-lea”, Nae Catavencu din „O scrisoare pierdută”, John Barrymore din „Barrymore” sau Alex din „Alex şi Morris”.

Chiar dacă este considerat unul dintre cei mai mari actori din România, maestrul spunea că dacă ar fi avut din nou 30 de ani, nu ar mai repeta acest drum: „Am jucat numai în roluri mari. Mi-a dat ocazia să mă impun, dar mi-au măcinat viaţa.” Iar în ultima vreme se simţea obosit şi, poate, puţin dezamăgit. „Viaţa a trecut mult prea repede”, spunea el. Nu a avut timp să le facă pe toate, iar la 67 de ani, după 38 de căsnicie, sufletul îi era măcinat de un singur regret: nu avea nici cine să-i poarte numele, şi de ce nu şi talentul.

Nu avea copii, iar prietenii, spune Ştefan Iordache, nu există. Există numai momentele de prietenie. Cu toate acestea a fost mereu alături de oameni care au ţinut la el. Se mutase de ceva vreme departe de Bucureştiul haotic, la Gruiu, în Ilfov. Aici era încojurat de vie şi când venea toamna, ştia exact care era reţeta vinului cu adevărat bun.

Rolurile sale din film şi de pe scenă l-au transformat pe Ştefan Iordache în personaj literar, Ludmila Patlanjoglu adunând poveşti, întâmplări şi trăiri ale actorului în cartea portret „Regele Scamator, Ştefan Iordache”. În 2006, i-a fost înmânat Premiul de excelenţă al Festivalului de film Transilvania.

De neuitat sunt şi melodiile interpretate de marele actor împreună cu Gheorghe Dinică şi Nelu Ploiesteanu, dar şi duetele cu Sanda Ladosi. În 2007 a scos propriul său album, „Magazinul meu de vise”.

Şocul a fost de neoprit. Imediat, 10 din cele mai mari bănci ale lumii au constituit un fond de urgenţă de 70 de miliarde de dolari, iar grupul financiar AIG, odinioară cea mai mare firmă de asigurări din lume, a cerut un ajutor de supravieţuire de 40 de miliarde de dolari de la Rezervele Federale Americane.

Aceleaşi Rezerve Federale au anunţat, în premieră, că vor accepta mărfuri în schimbul creditelor pentru bănci.

Lovitura de teatru a venit însă la miezul nopţii, când s-a anunţat că Bank of America, cea mai mare bancă din Statele Unite va cumpăra, cu 50 de miliarde de dolari, societatea financiară Merill Lynch. Achiziţia transformă Bank of America în cea mai mare instituţie financiară a lumii. Cu banca Lehman Brothers în faliment, Merill Lynch înghiţit de Bank of America şi Rezervele federale făcând eforturi majore să salveze sectorul bancar, criza sistemului financiar american a atins, practic, nivelul maxim. Dolarul a pierdut imediat teren în faţa euro, iar toate bursele din Asia şi Europa au înregistrat căderi spectaculoase şi au deschis în scăderi de 2,5 până la 5 la sută. Preţul barilului de ţiţei a scăzut sub 100 de dolari în Australia.

Cladire de birouri

In pofida imbunatatirii mediului de business si a schimbarii Legii falimentului in 2006,

Banca Mondiala plaseaza Romania pe locul 85 dintr-un total de 181 de tari, la capitolul eficientei procesului de inchidere a unei afaceri. Tara noastra este astfel in scadere fata de locul 81 ocupat in clasamentul de anul trecut. Criteriile luate in alcatuirea clasamentului au fost in acest caz timpul necesar inchiderii afacerii nerentabile, costul procesului de insolventa si rata de recuperare

a datoriilor de la firma falimentara.

Raportul „Doing Business“ realizat de Banca Mondiala asupra deschiderii mediului de afaceri si al regularizarilor fata de antreprenoriat ne plaseaza pe locul 47 in clasamentul statelor care ofera cele mai bune conditii de dezvoltare a afacerilor. Mult mai rau stam la inchiderea afacerii, acolo unde suntem pe locul 85. Clasamentul falimentului a fost intocmit tinand cont de trei factori: timpul de desfasurare a procesului insolventei, costul acestui proces si rata de recuperare, adica procentul recuperat din averea afectata de insolventa de catre creditori sau alte persoane detinatoare de creante asupra firmei, luand in considerare timpul, costul, deprecierea activelor precum si rezultatul procedurilor de insolventa.

Timp necesar inchiderii afacerii

O afacere de marime medie ca numar de angajati (aproximativ 200), se inchide in Romania in aproximativ trei ani si patru luni. Acelasi timp este valabil pentru Bulgaria, Turcia, Kazakhstan sau Bosnia Hertegovina. La acest capitol, in regiune, doar Albania, Rusia si Belarus stau mai rau decat noi. In Slovenia si Muntenegru e nevoie doar de doi ani pentru inchiderea unei afaceri, in Serbia – 2,7 ani, in Moldova – 2,8 ani. Foarte usor se poate inchide o afacere in Irlanda, unde intregul proces dureaza aproximativ cinci luni.

Desfasurarea greoaie a falimentului reduce cantitatea recuperata de creditori. In tarile unde se apeleaza frecvent la faliment, aceasta desfasurare greoaie este o mare piedica in calea investitiilor. Consecintele se vad imediat: accesul la credite e mai redus, iar cele neperformante si riscurile financiare cresc urmare a faptului ca e dificil pentru creditori sa-si recupereze banii. Dimpotriva, legile eficiente in materie de faliment si aplicarea lor pot incuraja antreprenorii. „Libertatea de a esua intr-o afacere si de a face acest lucru, cand e necesar, cat mai eficient, plaseaza forta de munca si capitalul intr-un cadru mult mai adecvat de desfasurare. Rezultatele vor fi afaceri mai productive si mai multe locuri de munca”, mai indica raportul Bancii Mondiale.

Costul procesului insolventei

In privinta costurilor procesului de faliment ca procent din averea supusa acestei proceduri, Romania se plaseaza in plan median cu 9% costuri de faliment. Cu acelasi procent figureaza tari precum Bulgaria, Estonia, Moldova sau Rusia. Falimentul e cel mai ieftin in Singapore, cu doar 1%, in timp ce printre cele mai costisitoare proceduri de insolventa se gasesc in Ucraina, cu 42%. Printre tarile din regiune, mai bine plasate decat Romania, sunt Armenia cu 4%, Lituania cu 7%, Slovenia si Muntenegru cu cate 8%. Mai prost plasate sunt Serbia cu 23%, Belarus cu 22%, Polonia cu 20% si Turcia cu 15%.

Indicatorii cuprinsi in raportul „Doing Business“ al Bancii Mondiale scot in evidenta, unde este cazul, slabiciunile atat din Legea insolventei, cat si principalele piedici procedurale si administrative in desfasurarea procesului falimentului. In multe tari in curs de dezvoltare, procesul falimentului este intr-atat de ineficient, incat creditorii apeleaza foarte rar la acesta. In aceste tari, reformele aleg sa se concentreze pe imbunatatirea aplicarii contractelor excluzand falimentul. „In astfel de tari, reforma ar trebui sa se concentreze asupra imbunatatirii metodelor de asigurare a respectarii contractelor in situatii neafectate de faliment”, se arata in raport.

Cati bani se recupereaza

La capitolul ratei de recuperare a banilor de la o firma falimentara, Romania figureaza cu un procentaj de 29,5%. Cel mai bine plasata aici e Japonia cu 92,5%. Dintre tarile din Europa Centrala, la mare distanta ca procentaj sunt tari precum Lituania cu 48%, Slovenia cu 45,5% sau Muntenegru cu 43,7%. Mai aproape de Romania, dar mai bine plasate sunt Bosnia Hertegovina cu o rata a recuperarii datoriilor de aproape 36%, Bulgaria cu 32,10% si Croatia cu 30,5%. O parte foarte redusa din datorii se recupereaza in Albania, sub 9%, Ucraina cu 9,1%, Turcia cu 20,2% si Serbia cu 25,4%.

Istorie recenta

Crizele economice ale anilor ’90 din pietele emergente, din estul asiatic la America Latina, de la Rusia pana in Mexic, au ridicat semne de intrebare asupra structurii sistemelor dedicate practicii falimentului. S-a pus de atunci tot mai pregnant problema abilitatii acestor sisteme in sensul reorganizarii companiilor viabile si a inchiderii celor fara perspectiva. In tarile in care procedura falimentului nu este practicata intr-un mod eficient, afacerile nerentabile se prelungesc de-a lungul anilor, intarziind relocarile activelor si a capitalului uman inspre afaceri mai productive.

A MURIT MAESTRUL ŞTEFAN IORDACHE

	Actorul Ştefan Iordache a încetat din viaţă duminică, la vârsta de 67 de ani, la un spital din Viena, unde a fost transferat vineri după ce anterior fusese internat la Spitalul Elias din Bucureşti pentru investigaţii medicale El a solicitat conducerii spitalului confidenţialitate asupra stării de sănătate în care se afla. Actorul a decedat în urma unui stop cardio-respirator survenit pe fondul leucemiei de care maestrul suferea. Ştefan Iordache s-a născut la Calafat, pe 3 februarie 1941. Întreaga sa viaţă a dedicat-o carierei actoriceşti. Gloria a cunoscut-o pe scena Teatrului Nottara. De-a lungul carierei a interpretat roluri precum Hamlet, Regele din „Viziuni flamande”, Raskolnikov din „Crimă şi pedeapsă”, Maestrul din „Maestrul şi Margareta”, Richard de Gloucester din „Richard al III-lea”, Nae Catavencu din „O scrisoare pierdută”, John Barrymore din „Barrymore” sau Alex din „Alex şi Morris”. Chiar dacă este considerat unul dintre cei mai mari actori din România, maestrul spunea că dacă ar fi avut din nou 30 de ani, nu ar mai repeta acest drum: „Am jucat numai în roluri mari. Mi-a dat ocazia să mă impun, dar mi-au măcinat viaţa.” Iar în ultima vreme se simţea obosit şi, poate, puţin dezamăgit. „Viaţa a trecut mult prea repede”, spunea el. Nu a avut timp să le facă pe toate, iar la 67 de ani, după 38 de căsnicie, sufletul îi era măcinat de un singur regret: nu avea nici cine să-i poarte numele, şi de ce nu şi talentul. Nu avea copii, iar prietenii, spune Ştefan Iordache, nu există. Există numai momentele de prietenie. Cu toate acestea a fost mereu alături de oameni care au ţinut la el. Se mutase de ceva vreme departe de Bucureştiul haotic, la Gruiu, în Ilfov. Aici era încojurat de vie şi când venea toamna, ştia exact care era reţeta vinului cu adevărat bun. Rolurile sale din film şi de pe scenă l-au transformat pe Ştefan Iordache în personaj literar, Ludmila Patlanjoglu adunând poveşti, întâmplări şi trăiri ale actorului în cartea portret „Regele Scamator, Ştefan Iordache”. În 2006, i-a fost înmânat Premiul de excelenţă al Festivalului de film Transilvania. De neuitat sunt şi melodiile interpretate de marele actor împreună cu Gheorghe Dinică şi Nelu Ploiesteanu, dar şi duetele cu Sanda Ladosi. În 2007 a scos propriul său album, „Magazinul meu de vis